Posts Tagged ‘nepasare’

Dragostea nu face zgomot, ci muzică

Astăzi am citit capitolul 13 din 1 Corinteni si mi-am reamintit că fără dragoste sunt nimic, egal cu nimic, ce produc nimic şi dacă calculăm mai bine ieşim şi în deficit.
Acolo unde nu este dragoste este ură, şi mai rău indiferenţă.
De ce e mai rea indiferenţa? Ura e ca şi cum te-aş împinge înspre prăpastie, tu îţi dai seama şi te lupţi să mergi în direcţia inversă. Indiferenţa e ca şi cum te-aş vede că mergi înspre prăpastie şi te-aş privi nepăsător cum te duci. Ura zice ceva de genul: „Eu sunt mai bun decât tine”, adică eşti ceva totuşi, pe când Indiferenţa zice:”Nu dau nici măcar 1 leu pe tine, eşti zero.” Indiferenţa e ură totală.
Acum e posibil ca indiferenţa să fie şi mai rea dacă nu-ţi pasă nici măcar de tine. Egoismul e dragostea de sine, totuşi e ceva dragoste.

Dragostea adevărată este una deplină…Dragostea nu face zgomot, ci muzică. Nu caută pentru sine, ci pentru cel care are nevoie. Nu se jertfeşte ca să scape, ci ca să salveze pe altul. Nu face ceva ca să se laude, ci ca să scoată pe altcineva în evidenţă: pe cel pe care-l iubeşte.

Dragostea adevărată este din Dumnezeu, prin Dumnezeu şi pentru Dumnezeu!

Dacă vorbesc în limbi omeneşti şi îngereşti, dar nu am dragoste, sunt un gong de aramă zgomotos sau un chimval zăngănitor.  Dacă am darul profeţiei şi înţeleg toate tainele şi am toată cunoaşterea şi dacă am toată credinţa, aşa încât să mute munţii, dar nu am dragoste, nu sunt nimic. Dacă dau tot ce am şi dacă-mi dau chiar şi trupul să mă laud, dar nu am dragoste, nu câştig nimic.

Dragostea este răbdătoare, dragostea este plină de bunătate, nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu este mândră,  nu se comportă indecent, nu-şi urmăreşte propriile interese, nu se supără, nu se gândeşte la rău,  nu se bucură de nedreptate, ci îşi găseşte bucuria în adevăr,  suportă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.

Dragostea nu se sfârşeşte niciodată…

(1 Corinteni 13:1-8)

Cap si nu coada – observatie

Am auzit de multe ori in cadrul familiilor evanghelice urmatoarea remarca adresata copiilor: Trebuie sa fii cap si nu coada! Fara explicatii sau cu explicatii eronate de cele mai multe ori, aceasta cerinta cred ca li se pare copiilor sau tinerilor, elevi sau studenti, o cerinta absoluta, de neatins. Un fel de chemare militareasca, un fel de izolare in top, un fel de „trebuie sa fii geniu, nu cel din urma.”

Ceea ce vad in aceasta remarca si explicatiile adiacente este o amestecatura de mandrie, lacomie, egoism, inconstienta, duritate… Si culmea e ca aceasta remarca se bazeaza pe un text din Biblie, doar ca temelia e stramba: versetul e scos total din context.

Care este adevarul despre „cap si nu coada”?

Domnul te va face sã fii cap, nu coadã; totdeauna vei fi sus si niciodatã nu vei fi jos, dacã vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tãu pe care ti le dau astãzi, dacã le vei pãzi si le vei împlini, si nu te vei abate nici la dreapta nici la stânga de la toate poruncile pe care vi le dau astãzi, ca sã vã duceti dupã alti dumnezei si sã le slujiti. (Deuteronomul 28:13-14)

Observatia mea consta in 2 puncte principale:
1. Dumnezeu este cel care te face „sa fii cap, nu coada” si nu e doar rezultatul efortului uman. Este interventie divina!
2. Dumnezeu te va face sa fii cap, nu coada DACA indeplinesti niste conditii:
– daca vei asculta de poruncile Domnului;
– daca le vei pazi si le vei implini;
– daca nu te vei abate nici la dreapta nici la stanga de la toate poruncile…

Acum se ridica problema urmatoare: Cum tinem cont de contextul istoric?
Aceste promisiuni conditionate au fost facute poporului Israel. Noi suntem poporul Israel? Suntem cei care putem primii aceste binecuvantari?

Raspunsul este DA. Daca l-am acceptat pe Domnul Isus Hristos ca Domn si Salvator. Iata explicatia:

Efeseni 2:11 De aceea voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului:

12 aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.

13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.

14 Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea,

15 şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;

16 şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia.

17 El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă celor ce eraţi departe şi pace celor ce erau aproape.

18 Căci prin El şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh.

19 Aşa dar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,

20 fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.

Concluzia: Ascultati de Dumnezeu si El va va face cap si nu coada!
Atentie: Acolo unde vrea El!

Am o intrebare, retorica, pentru parinti: Aceasta binecuvantare este doar pentru elevi si studenti sau se aplica si celor din campul muncii?

%d blogeri au apreciat asta: