Sunt obosit. Trebuie sa stau.

De ce sunt obosit?​

Prea multi imi cer atentia.

„Uite ceva nou!”

„Ce chestie extraordinara.”

„Stii ce a reusit el? Nemaivazut ce a facut.”

„Ai vazut ce a patit ea? Trebuie sa facem ceva!”

Adevarul e ca facebook are prea multe stiri si distractie, si eu m-am obisnuit cu facebook.

Ma gandesc: atunci cand ajung acasa telefonul mobil trebuie sa devina telefon fix.

Trebuie sa mai stau:

– sa stau de vorba cu sotia mea draga;

– sa stau sa ma uit cum se joaca copiii mei;

– sa stau de vorba cu parintii mei;

– sa vad cum nu se intampla nimic si sa aud cum se aude linistea;

Eu trebuie sa mai stau pentru ca sunt obosit.

Observatie: Cred ca o minte curata e o minte mai goala, neinghesuita.

Un pahar de bucurie

​
​

Suceava, zona Mărășești, 9 august 2016

4 Mai 2016 – A înflorit gardul

Fără vină

http://bible.com/126/rom.8.1.NTR

Îmi place

Îmi place drumul spre serviciu.

Strada Ana Ipatescu – Parcul Central

Strada Ana Ipatescu – Parcul Central

Ruinele Curtii Domnesti – Turnul

Parcul Curtea Domneasca

Intersectia Calea Unirii – Traian Vuia

Soarele

Intrare strada Traian Vuia

Intersectia Traian Vuia – Nicolae Labis

„Floarea” de la Rompetrol

Sensul giratoriu si intersectia Traian Vuia – Cernauti

Strada Cernauti – Duomet

Reclama motivanta Duomet

 

Covor de zăpadă – Suceava -14 Ianuarie 2016

O imagine cât o țară

Beton, apă, zăpadă, gard, cer senin, nori, soare!

Cam așa văd Norvegia, în prisma celor petrecute cu familia Bodnariu si instituția Barnevernet:
– rigiditate;
– viață;
– răceală spre moarte;
– secretomanie;
– speranță puternică;
– amenințări impunătoare;
– Dumnezeu este stăpân și dă viață și libertate mai presus de orice context!

Locație poză: Suceava, România

Semaforul este bun

Astăzi dimineață când am ajuns la un semafor și mă pregateam să aștept, o bătrânică a trecut iute strada deși culoarea semaforului era pe roșu.

„Oare unde se grăbește?”, m-am gândit în mintea mea și am urmărit-o. Trecuse mai repede pentru că vroia să fie în stația de autobuz. Probabil văzuse că vine un autobuz sau știa că era aproape ora pentru un autobuz ce trecea rar. Nu știu.

Semaforul a aprins culoarea verde, am trecut strada și am lăsat-o în urmă pe doamna care continua să aștepte în stație.

Pentru mine semaforul este deseori un loc bun de meditație, reașezare a gândurilor, revizuire a priorităților.

Ce să fac când aștept la semafor? Mă gândesc. La ce mă gândesc? La ce nu mi-am programat să mă gândesc.
Nu ne programăm să stam la semafor.

Oare avem destule semafoare? Oare de ce suntem așa grăbiți?
Probabil pentru că uităm prea des de oamenii din jurul nostru.

Mulți oameni sunt frumoși. Toți pot fi frumoși dacă ne uităm bine.

Semaforul este bun.

El aude glasul meu

http://bible.com/191/psa.116.1.VDC