Archive for the ‘Marturii’ Category

De ce să îndrăznești să te rogi?

Dumnezeu este bun!

Mai mulți ani în urmă mergeam regulat(la 2-3 luni) la Spital să iau insulina pentru tatăl meu care avea diabet. Aveam de stat la o coadă cam 1 oră și nu-mi era ușor să văd oameni bătrâni și bolnavi așteptând.

O dată m-am supărat și mi-am zis: „Așa nu se mai poate.” Și m-am rugat pentru o rezolvare. Nici măcar nu aveam habar ce să cer! Dar Dumnezeu mi-a ascultat „strigătul” și a făcut o rezolvare surprinzător de simplă și eficientă.

Când am mers iarăși am văzut schimbarea: coada nu mai era așa de lungă și parcă mergea și mai repede.
Când am intrat am văzut soluția: asistenta dădea pentru fiecare pacient o foiță simplă pe care scria ziua când trebuia să revină. Astfel s-a creat un flux de vizite mai scăzut și constant.

Dumnezeu are soluții perfecte pentru orice problemă.

E baiat! :-)

Pentru toţi curioşii:
Copilul nostru e baiat,
Ecograful a confirmat! 🙂
Mai aveţi răbdare până la vară
Şi se va confirma iară!

Doamne ajută! Doamne dă victorie! 🙂

Eroii de astăzi: doamna Colesniuc Viorica

Floare pentru eroi

”Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.”

Ps 116:15

Ieri am aflat de moartea doamnei Colesniuc Viorica, o femeie puternică pentru că s-a încrezut în Dumnezeu. Mă bucur că mult timp am putut să zic despre ea ”sora Colesniuc”; Da, așa ne spunem noi unii altora ”sora, fratele”. Noi care credem și ne-am făcut copii ai lui Dumnezeu.

De ce acum aleg să-i zic doamna Colesniuc? Pentru că acum ea ajuns acolo unde este Domnul nostru și va sta la dreapta Lui, va domni împreună cu El. Va fi și ea pe un scaun de domnie pentru că nu s-a temut să sufere împreună cu El.

Ea a învățat BINE lecția:  ”Dacă răbdăm, vom şi împărăţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi. …  Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.” (2 Timotei 2:13, Romani 8:17)

Da, despre doamna Viorica trebuie să vorbim de bine, pentru că avem ce vorbi: Ea nu s-a resemnat într-o viața de supraviețuire ci a luptat. A luptat pentru familia ei: s-a rugat și a muncit. Nu i-a fost rușine să facă ce putea să facă cu ce avea. A luptat pentru Biserica Speranța din Suceava. Am auzit, m-am bucurat și m-am întărit mult prin rugăciunile ei. M-a provocat puternic prin dărnicia ei. Era mai puternică în fapte și în vorbe. Dragostea ei era multă.

Sora Colesniuc a fost un exemplu că Dumnezeu are cu cine lucra și lucrează și astăzi. Ea nu s-a dat înapoi din fața greutăților ci a cerut mereu putere și înțelepciune, și Cel bogat a ascultat-o.

Fie ca moștenirea exemplului ei de ascultare să ne fie o sămânță pentru o viața și mai roditoare pentru Tatăl nostru cel ceresc.

Notă: Cei doritori pot participa astăzi(28.11.2013) la programul de priveghi la Biserica Speranta din Suceava de la ora 19:00, harta aici

Văd trezirea

Fraților, văd trezirea! Surorilor, văd dimineața!

Văd oamenii sătui de adormire și hrănire cu perfuzii. Văd cum piepturile se umflă de aer proaspăt și în curând vom auzi un strigăt clar. În curând corul de oftaturi se va transformă în strigătele de biruință și un vuiet ca al oceanului învolburat va răsuna peste tot: Isus Hristos este Domnul!

Văd românii care deschid ochii pentru că li s-a acrit să înghită minciunile diavolului prin ”slujitorii” leneși și lacomi. Văd cum suflete proaspete se îndreaptă flămânde spre masa îmbelșugată a adevărului biblic.

Văd ca și Ezechiel cum oasele prind viață iar și cea stearpă are copii. Văd biserica care începe să vorbească lumii.

Văd un freamăt. Este vântul lui Dumnezeu care a început să sufle. Nu vă puneți împotriva adevărului cu ”adevărurile, tradițiile și moștenirile ” voastre. Veți fi zdrobiți sub povara ce doriți să o puneți peste copiii celui Viu. Smeriți-vă și credeți. Domnul lucrează și nu după viteza sau programarea voastră. Tatăl a pornit trenul de super viteză și răscumpărații călătoresc prin binecuvântări ce nimeni nu a visat vreodată.

Văd râuri de lacrimi, apă vie și o mulțime de copaci puternici și plini de fructe. Văd viața ce crește din uscăciune pentru că a început să fie iarăși rouă. Învăța-ți să beți apă și exersați-vă înotul prin credință: În curând nu veți mai simți pământul sub picioare, vine Ploaia!

Văd pentru că Dumnezeu zice: Să fie lumină!

Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz.

După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor.

Poporul, care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.

Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriş, cum se înveseleşte la împărţirea prăzii.

Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian.

Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei, şi orice haină de război tăvălită în sânge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.

Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.

El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oştirilor.

Isaia 9:1-7

O viață schimbată radical în câteva zile

Viața lui Ted Williams a fost schimbată de Dumnezeu printr-un filmuleț ce a fost văzut de milioane de ori pe youtube. De la un simplu video a ajuns un film istoric și o mărturie puternică a dragostei lui Dumnezeu. Ascultați-L pe Ted cum îl recunoaște, cu putere, pe Dumnezeu în viața lui.

Link spre video original AICI.

Și transformarea:

Suceava – Oameni de treabă în situații de urgență

Descriere: Un copac inclinat foarte puternic, probabil din cauza greutatii apei absorbite in ultimele zile, ameninta sa rupa cablurile de fibra optica si TV in apropierea blocului Belvedere de pe bulevardul George Enescu din Suceava.

In acest video puteti vedea interventia prompta si eficienta a politistilor, pompierilor si reprezentanti de la Inspectoratul General pentru situatii de urgenta din Suceava.

Felicitari pentru o treaba foarte bine facuta!

Operatiunea a durat aproximativ 15 minute, sambata(4 decembrie 2010) seara in jurul orei 22:00.

 

Mi-am luat ţeapă!

Puteţi de acum să-mi ziceţi ce vreţi: „ţi-am zis eu să fii atent”, „eşti prea grăbit”, „tu nu gândeşti puţin”, „chiar nu ţi-ai dat seama”… degeaba, mi-am luat o ţeapă de 40 de lei. Adică, gata, s-au dus în vânt şi nu ştiu la cine au ajuns.

Un băiat, sau o fată (cine ştie), a intrat (nepermis) pe contul de Yahoo Messenger unei prietene şi a trimis următorul mesaj(mass):

Buna ma scuzi ca te deranjez  ma poti ajuta si pe mine sa imi iei o cartela reincarcabila si iti dau banii maine cu dobanda , te rog mult„… si a pus si imaginea aia cu o fata ce se roagă.

Apoi eu am căzut uşor în plasă şi personajul acesta a avut „bunăvoinţa”, răbdarea şi tupeul să-mi ceară să-i iau cartelă de 7 euro. Şi i-am luat…:(

Cititi discutia integrală:

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:44:46 PM): Buna ma scuzi ca te deranjez  ma poti ajuta si pe mine sa imi iei o cartela reincarcabila si iti dau banii maine cu dobanda , te rog mult
Petru (1/9/2010 4:45:10 PM): aaa…
Petru (1/9/2010 4:45:27 PM): ce fel de cartela?

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:45:32 PM): orange

Petru (1/9/2010 4:45:36 PM): de cat?
Petru (1/9/2010 4:45:56 PM): de cati euro?

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:46:24 PM): de 7 euro

Petru (1/9/2010 4:46:16 PM): aha… si stii unde as gasi acum de cumparat?

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:47:07 PM): pai la magazin sau la ziare stiu ca sunt

Petru (1/9/2010 4:47:15 PM): aha…
Petru (1/9/2010 4:47:42 PM): ok, ma pornesc sa caut… sper sa gasesc

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:48:13 PM): ok ms mult

Petru (1/9/2010 4:56:09 PM): am gasit deja… la un magazin in fata blocului…
Petru (1/9/2010 4:56:43 PM): nr de reincarcare: 94459140918719

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:57:09 PM): cat ai dat pe ea?

Petru (1/9/2010 4:56:52 PM): 40 de lei

Persoană cunoscută (1/9/2010 4:57:26 PM): ok
Persoană cunoscută (1/9/2010 4:58:04 PM): ms mult deocamdata

Petru (1/9/2010 4:57:50 PM): cu placere

Punctul fortei al acestei ţepe e că a folosit contul unei persoane în care aveam destulă încredere şi o consideram serioasă.

Am mai primit SMS-uri cu „oferte” de la Orange, Altex, etc… dar acelea săreau deodată din schemă pentru că veneau de pe număr necunoscut.

Sper că aţi râs bine până aici şi de acum ştiţi şi voi încă un model de ţeapă de care să vă feriţi.

PS: În caz că citeşte aici şi persoana care m-a ajutat să „scap” de aceşti bani: Să ştii că nu ai furat de la mine, ci de la Dumnezeu. Toţi banii ce-i am sunt ai Lui, eu sunt doar administrator. Într-o zi te va întreba ce ai făcut cu ei.

Mărturie pentru elevi si profesori

Credinta cat un bob de mustar

Helen Roseveare, doctor si misionar englez in Zair, a povestit ce i s-a intamplat in Africa. A spus aceasta intamplare in marturia ei de miercuri seara, la Biserica Baptista Thomas Road. Miercuri seara urmatoare, Jerry Falwell, inabusindu-si cu greu tulburarea, a spus: „Aproape ca ma simt vinovat sa stau la acest amvon dupa cea care a vorbit aici saptamana trecuta.” 


Intr-o noapte
am lucrat din greu ca sa asist o mama la nastere, dar in ciuda tuturor stradaniilor noastre, ea a murit lasand in urma un bebelus mititel, nascut prematur, si o fetita de doi ani, plangand. A fost dificil sa pastram bebelusul in viata, deoarece nu aveam incubator (nu era electricitate pentru alimentarea unui incubator) si nimic care sa faciliteze metodele necesare si speciale de hranire.

Cu toate ca ne aflam la ecuator, noptile erau deseori friguroase, cu accese inselatoare. Una din moasele studente a mers dupa cutia pe care o aveam pentru asemenea copii si dupa scutecul de bumbac in care bebelusul avea sa fie infasurat. Alta a mers sa puna lemne pe foc si sa umple o sticla cu apa fierbinte. Putin mai tarziu, a venit inapoi suparata si mi-a spus ca, in timp ce umplea sticla, aceasta s-a crapat. Cauciucul se distruge usor in climatul tropical.


„Si era ultima noastra sticla pentru apa fierbinte!”
exclama ea. Asa cum in Vest nu are nici un rost sa plangi pentru laptele varsat, asa si in Africa Centrala poate fi considerat fara rost sa plangi dupa sticle sparte. Dar nu cresc in copaci si nu sunt nici magazine pe cararile padurii. „Bine”, i-am spus „pune copilul langa foc cat se poate de aproape ca sa fie in siguranta si tu culca-te intre bebelus si usa ca sa-l aperi de curent. Misiunea ta e sa tii copilul cald.”

Urmatoarea zi, pe la pranz, asa cum faceam in majoritatea zilelor, am mers sa ma rog cu fiecare dintre copiii orfani care voiau sa ma insoteasca. Le-am dat celor mici diferite sugestii pentru motive de rugaciune si le-am spus si despre bebelus. Le-am explicat problema noastra, aceea de a tine copilul tot timpul destul de cald, mentionand si despre sticla pentru apa fierbinte. Bebelusul putea muri imediat daca facea friguri. Le-am spus si despre sora lui de doi ani, care plange pentru ca mama ei a murit. O fetita de zece ani, Ruth, s-a rugat cu obisnuita sinceritate concisa a copiilor nostri africani. „Doamne, te rog”, s-a rugat ea „trimite-ne o sticla. Nu maine, ca n-ar mai fi de nici un folos pentru ca maine copilul va fi mort, ci trimite-o, te rugam, in dupa-amiaza asta.” In timp ce ma sufocam in mine din pricina indraznelii rugaciunii, ea a adaugat in incheiere: „Si daca tot te ocupi de asta, n-ai vrea sa trimiti si o papusica pentru fetita, astfel incat sa stie ca Tu te gandesti la ea?”


Asa cum
se intampla deseori la rugaciunile copiilor, eram pusa intr-o situatie dificila. Puteam sa spun din toata inima: „Amin”? Pur si simplu nu credeam ca Dumnezeu ar putea face asta. O, da, stiam ca El poate face orice. Asa spune Biblia. Dar sunt limite, nu-i asa? Singurul mod prin care Dumnezeu putea raspunde acestei rugaciuni aparte era primirea unui pachet de acasa. Eram in Africa de mai mult de patru ani si niciodata nu primisem nici macar un pachet de acasa; si chiar daca cineva mi-ar fi trimis un pachet, cine ar fi pus in el o sticla pentru apa fierbinte? Eram doar la ecuator!


La jumatatea
dupa-amiezii, in timp ce predam la scoala de asistente, am primit un mesaj ca era o masina la usa din fata a casei mele. Cand am ajuns acasa, masina plecase, dar acolo, pe veranda, era un pachet mare, de mai multe kilograme. Am simtit cum mi se adunau lacrimi in ochi. N-am putut sa deschid singura pachetul, asa ca am trimis dupa copiii orfani. Impreuna am scos snurul, desfacand cu grija fiecare nod. Am impaturit hartia, avand grija ca sa nu o rupem degeaba. Curiozitatea si emotia cresteau. Treizeci sau patruzeci de ochi priveau cu cea mai mare atentie cutia cea mare de carton. Intai am scos pulovere impletite, frumos colorate. Ochii le straluceau cand le-am impartit. Apoi am gasit bandaje tricotate pentru pacientii leprozeriei si copiii pareau putin plictisiti. A urmat o cutie de stafide – aveam sa facem umplem un cuptor cu minunate chifle pentru week-end. Cand am controlat din nou cu mana in cutie, am simtit… ar fi putut fi? Am apucat si am scos din cutie „da, o sticla de cauciuc pentru apa fierbinte, nou-nouta!” am strigat. Nu-I cerusem lui Dumnezeu s-o trimita; de fapt nici n-am crezut ca el va trimite asa ceva.

Ruth era in primul rand de copii. S-a repezit in fata, strigand: „Daca Dumnezeu a trimis sticla, sigur este si papusa!” Scotocind prin cutie, ea scoase o papusa mica, imbracata minunat. Ochii ii stralucira! Nu se indoise deloc. Uitandu-se la mine, intreba: „As putea merge cu tine, mami, sa dau papusica acelei fetite ca sa stie ca Isus cu adevarat o iubeste?” Acel pachet calatorise timp de cinci luni. Fusese trimis de fostul meu instructor de la Scoala Duminicala, al carei lider a auzit si a ascultat indemnul lui Dumnezeu de a trimite o sticla pentru apa fierbinte chiar la ecuator. Si o fetita pusese inauntru o papusa pentru un copil african – cu cinci luni inainte – ca raspuns la rugaciunea plina de credinta a uneia de zece ani care a spus „in dupa amiaza asta”. „Inainte ca sa ma cheme, le voi raspunde!” Isaia 65:24

sursa: ResurseCrestine.ro – Devotionale

<span>%d</span> blogeri au apreciat: